Experienta de separare in relatia de cuplu (cercetare)

In urma cu cateva luni am initiat un proiect de cercetare intitulat Reprezentarea sociala a experientei de separare in relatia de cuplu. Imi doresc sa impartasesc cu voi rezultatele obtinute. Le multumesc tare mult participantilor la studiu, cei care au facut aceasta cercetare posibila.

POP-ANDREEA_006

INTRODUCERE

Deși multă vreme s-a considerat că schimbarea comportamentală (despărțirea) are un singur pas, cercetările recente ne arată că un angajament de schimbare este mult mai complex. Rhatigan et al., (2006) sugerează că procesul decizional este complicat și îndelungat iar pentru ca acesta să prezică cu acuratețe acțiunile viitoare ale persoanei, este necesar să înțelegem întreg procesul de la început și până la final, recunoscând faptul că indivizii pot oscila uneori între a rămâne alături de partenerii lor de cuplu sau a se separa.

De regulă, relațiile de cuplu se încheie, ca urmare a inițierii unuia dintre parteneri, despărțirile de comun acord fiind mai puțin întâlnite (Brewer & Abell, 2017). Experiența separării este diferită pentru fiecare dintre părțile implicate. Astfel, este dificil de vorbit în termeni de despărțire, ca și cum s-ar referi la o singură serie obiectivă de evenimente. Este mult mai corect și mai eficient să abordăm problematica separat, vorbind despre despărțirea lui și despărțirea ei, privind de fiecare dată din perspectiva persoanei în cauză.

Cu toate că asemenea evenimente, ca dizolvarea unei relații de cuplu, sunt suficient de comune, ele sunt asociate cu un nivel substanțial de distres și cu experimentarea unei game de emoții precum furie, confuzie, tristețe și regret după cum au fost ele raportate în cercetările anterioare (Perilloux & Buss, 2008; Sbarra, 2006). De aceea, nu este surprinzător faptul că terminarea unei relații de cuplu semnificative se află printre cele mai importante motive pentru care oamenii apelează la servicii de consiliere psihologică (Gilbert & Sifers, 2011).

Predictorii pentru un nivel înalt al distresului post-despărțire, identificați de cercetători (Field et al., 2010), sunt sentimentul de trădare, faptul că despărțirea s-a produs recent și o mai mare semnificație acordată respectivei relații de cuplu. Sentimentul de trădare a fost evaluat ca fiind similar durerii fizice (Fisher, 2005).

Distresul post-despărțire poate lua forma unui doliu complicat, fiind definit ca o perioadă intensă și prelungită de suferință în urma unei pierderi. Criteriile pentru doliul complicat sunt gânduri intruzive intense, emoții severe dureroase, dor chinuitor, sentimente excesive de singurătate și goliciune interioară, tulburări neobișnuite ale somnului și pierderea interesului față de activitățile personale (Field et al., 2010).


CERCETARE

Principalele doua instrumente folosite in aceasta cercetare sunt SERB si BSQ, ambele dovedindu-se a fi extrem de valoroase in cadrul unui proces de consiliere psihologica pe problematica experientei de separare in cuplu.

POP-ANDREEA-2

Inainte de a trece la ipotezele cercetarii, vreau sa va povestesc despre cateva rezultate generale pe care le consider de interes. Esantionul a constat in 152 de participanti care au raspuns la mai multe intrebari si au completat scalele mentionate mai sus.

POP-ANDREEA-3

In ceea ce priveste numarul de relatii de cuplu, observam ca barbatii raporteaza aproape de doua ori mai multe legaturi romantice decat femeile ceea ce inseamna ca sunt implicati si in mai multe despartiri. Barbatii raporteaza un dublu al despartirilor initiate de ei fata de cele initiate de partenere. Si la femei intalnim aceasta situatie, diferenta dintre despartirile initiate de ele si cele initiate de partener fiind mai mica.

POP-ANDREEA-4

In ceea ce priveste preferinta pentru separare, majoritatea respondentilor, indiferent de gen au votat varianta de comun acord. Totusi, literatura de specialitate ne vorbeste despre faptul ca aceasta situatie este rar intalnita, de obicei despartirea fiind initiata de unul dintre parteneri.

POP-ANDREEA-5

Motivele pentru care respondentii aleg despartirea de comun acord ca varianta ideala sunt diverse, precum lipsa suferintei, dovada de maturitate chiar si eficienta. Unii respondenti de gen masculin au notat si posibilitatea continuarii relatiei sub forma de prietenie.

POP-ANDREEA-6

In ceea ce priveste modalitatea de luare a deciziei de separare, atat barbatii cat si femeile declara ca iau in considerare ambele instante – rationala si emotionala – in egala masura. Cu toate astea, cifrele ne arata ca barbatii tind sa se bazeze mai mult pe ceea ce gandesc pe cand femeile tind sa se bazeze mai mult pe ceea ce simt.


POP-ANDREEA-7

Testarea primei ipoteze a cercetarii ne arata ca reactiile emotionale post-despartire sunt mai intense atunci cand separarea a fost initiata de partener/a (culoarea verde) decat atunci cand a fost initiata de subiect (culoarea gri). Daca rezultatele sunt intuitive pentru emotiile negative, acelasi lucru nu ramane valabil si pentru emotiile pozitive.

POP-ANDREEA-8

Cea de-a doua ipoteza a evaluat patru situatii distincte, rezultate prin incrucisarea sursei emotiei (interna/externa) si calitatea de initiator (subiect/partener). Le vom detalia pe rand:

POP-ANDREEA-9

In prima situatie, emotii cu sursa interna si separare initiata de subiect, observam ca femeile raporteaza o serie de emotii negative ca fiind resimtite mai intens in cazul barbatilor. Barbatii, insa, raporteaza o singura emotie, pozitiva, ca fiind resimtita mai intens decat in cazul femeilor.

POP-ANDREEA-10

In cea de-a doua situatie, femeile raporteaza aproape aceleasi emotii ca fiind resimtite mai intens decat in cazul barbatilor. Pentru respondentii de gen masculin nu au mai putut fi identificate diferente semnficative din punct de vedere statistic. Aceasta situatie se prelungeste si de-a lungul celorlalte 2 ipostaze unde au reiesit diferente semnificative doar pentru femei. Prin aceste rezultate intelegem faptul ca in urma separarii in relatia de cuplu femeile raporteaza reactii emotionale negative mai intense decat barbatii, indiferent de persoana care initiaza despartirea.

POP-ANDREEA-11POP-ANDREEA-12

Mai departe, ultima ipoteza:

POP-ANDREEA-13

Cea de-a treia ipoteza a evaluat diferente de gen in utilizarea diferitelor strategii de despartire. O singura strategie prezinta diferente semnficative si anume strategia de evitare/respingere la care femeile par sa apeleze mai mult decat barbatii. Aceasta strategie presupune actiuni precum: evitarea intalnirilor cu el/ea, mentinerea conversatiilor la nivel superficial, retragerea gesturilor de afectiune, blocarea apelurilor sau dedicarea timpului altor persoane sau activitati.

POP-ANDREEA-14Odata ce am grupat strategiile pe categorii, observam ca femeiele par sa utilizeze mai mult decat barbatii strategiile indirecte.

Prezenta cercetare a fost completata de un studiu de caz care a surprins o experienta de separare in relatia de cuplu si care a testat si validat chestionarele SERB si BSQ ca instrumente valoroase in facilitarea schimbarii, ameliorarea reactiilor emotionale negative, reducerea timpului de recuperare cat si incurajarea cresterii personale post-despartire.

Relatiile de cuplu sunt spatii in care fiecare dintre noi devine vulnerabil. Separarea in relatia de cuplu poate fi astfel o experienta dureroasa si confuza. Sedintele de consiliere te pot ajuta sa intelegi mai bine ce ti se intampla, care este contributia ta la situatia prezenta, care sunt nevoile tale reale si directiile viitoare sanatoase astfel incat sa nu te mai regasesti in acelasi context.

logo

Pentru alte informatii, intrebari sau asistenta emotionala, ma gasesti aici.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s